PREZENTARE
Este anul 1939. Germania nazista. Tara isi tine rasuflarea. Moartea nu a avut niciodata mai mult de lucru, si va deveni chiar mai ocupata. Liesel Meminger si fratele ei mai mic sunt dusi de catre mama lor sa locuiasca cu o familie sociala in afara orasului München. Tatal lui Liesel a fost dus departe sub soapta unui singur cuvant nefamiliar – Kommunist -, iar Liesel vede in ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul calatoriei, Moartea ii face o vizita baietelului si o observa pe Liesel. Va fi prima dintre multe intalniri apropiate. Langa mormantul fratelui ei, viata lui Liesel se schimba atunci cand ea ridica un singur obiect, ascuns partial in zapada. Este Manualul Groparului, lasat acolo din greseala, si este prima ei carte furata. Astfel incepe o poveste despre dragostea de carti si de cuvinte, pe masura ce Liesel invata sa citeasca cu ajutorul tatalui ei adoptiv, care canta la acordeon. In curand, va fura carti de la incendierile de carti organizate de nazisti, din biblioteca sotiei primarului, si de oriunde le mai putea gasi. Hotul de carti este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitura superb maiestrita si arzand cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a daruit una dintre cele mai durabile povesti ale timpurilor noastre.
Produs publicat in 2011 de
RAO
Data aparitiei: August 2011
Colectia
Biblioteca RAO
Traducator: Vasiliu Adelina Maria
Format: 130×200
Tip coperta: Cartonata
Numar pagini: 440
Pai cum sa nu fi citit cartea asta?!?E aproape imposibil sa nu fi auzit de ea si e absolut imposibil sa nu-ti fi fost laudata.In ultimul timp blogger-ii tot o ridica in slavi asa ca cum sa nu fi auzit si eu de ea?!?Cartea asta este printre putinele carti imprumutate de la biblioteca si de ce mi-a fost teama nu am scapat:imi pare rau ca nu am cumparat-o!Da,ati auzit bine.As fi cumparat-o,dar pretul la momentul respectiv era prea fabulos(intre 40-50 de lei) si nu mi s-a parut echitabil,asa ca am citit-o asa imprumutata 😦
Coperta tradeaza frumusete,declin,drama.Povestea toata e invaluita in tristete.Cred ca e ultima carte la care am plans,am citit-o acum cateva luni,prin noiembrie-decembrie,dar abia acum mi-am amintit de ea.
Nu as putea descrie cartea asta intr-o recenzie,are aceea complexitate si genialitate marcanta.E trista de la cap la coada,dar are ceva aparte.Banuiesc ca cuvinte nu expun simtamintele,dar a incerca nu-i greu asa ca o sa incerc!
Deja cred ca o sa fie o recenzie lunga,am chef de scris in seara asta.
Anul 1939.Este clar ca aerul e trist.La care se adauga o Germanie Nazista.E clar:Hitler!Si da,am avut dreptate!Hitler a aparut in toata splendoarea sa diabolica.Dornic sa distruga libertatea gandirii si sa conceapa ”germani adevarati”.Liesel este o fetita,care sufera.Viata ei e numai suferinta.Cartea incepe trist si se termina……………. .Am terminat-o in fluvii de lacrimi.Nu am mai plans asa mult de mult.Chiar si acum imi dau lacrimile:( !Moartea fratelui ei o marcheaza,este reticenta la contactul cu noii parinti.Incet incet ea descopera un barbat minunat,bun la suflet,sensibil,care gandeste si o sa sufere pentru asta.Acel barbat e tatal adoptiv.De un paradox uluitor tatal e inteligent,bun vorbitor,iar mama limitata si vulgara.La capitolul suspans cam se lasa de dorit,dar ce sa-i faci?Nu le poti avea pe toate.Dar sa nu credeti ca nu avem suspans deloc!Nu,nici vorba.Suspans este,dar nu exagerat.Finalul imbina frumosul cu uratul,tristetea desavarsita cu bucuria.Iti vine sa plangi si sa razi deopotriva.
Modul inedit de a fi derulata povestea mie mi-a placut.Ideea este ca naratorul ia o fata meschida,sadica,neinduplecata.Naratorul face perfect parte din peisaj.Naratorul este singurul personaj care m-a fascinat.Naratorul nu este altcineva decat Moartea.Da,ea,in persoana.Ea te surprinde prin aparitie si ea iti diminua suspansul.Unora le place(fac si eu parte in mod ciudat),altora nu,de aici se observa parerile diverse.
Pe mine ,una Istoria m-a fascineaza,asa ca normal ca mi-a placut timpul cartii.Este o fila de istorie.Fila cred ca cea mai neagra din Istoria Germaniei.Este o carte ce tradeaza rautatea si nebunia unui om.Unui om care a incercat sa distruga libertatea gandirii si vorbirii,dar nu a reusit,deoarece au existat mereu oameni ca tatal adoptiv a lui Liesel.
Ma repet(urasc sa fac asta ),dar prefinalul(ca sa-i spun asa) e sumbru si te lasa cu un gust puternic amar de parca tocmai ai mancat pelin.Finalul iti mai da un ultim zambat,inainte sa te pradusesti pe pat istovita/istovit de plans ;(
Trist!Trist!Trist!Frumos!Sunt cuvintele care o descriu cel mai bine.
Cred ca nu mai termin in veci recenzia asta.Asta e a 4-a oara cand o modific.Oh.
Cartea expune mai presus de toate puterea cartilor.Cum cartile te elibereaza si pentru carti e posibil sa mori.Cartile reprezinta libertatea si Hitler vrea sa o distruga.Deci e clar Hitler distruge cartile.Cartile pot salva destine sau le pot distruge.
Am atatea de spus la cartea asta………………Cred ca o sa fie cea mai lunga recenzie pentru multa vreme.De fiecare data cand scriu ceva imi amintesc de alteceva.Tocmai ce va vorbeam de complexitate.
Sper ca v-am convins!E o lectura care merita incercata,indiferent daca o sa va placa sau nu,ea merita gustata.Si va previn:e un gust foarte amar!
Daca v-a placut nu uitati sa dati un like(mai jos)sau poate daca v-am impresionat sa postati un comentariu.Voi raspunde cu mult drag.
Si pentru ca era sa uit(uituca ce sunt)sa anunt ca e printre putinele carti careia nu-i dau o nota.N-as putea.Nu m-as chinui asa.