PAȘTE FERICIT!

Paște Fericit!Plin de bucurii,alături de cei dragi,sănătate,zile senine,bucurii!,liniște,reușite profesionale,pace în familie și tot ce vă doriți.

Iar bookaholici CĂRȚI!

P.S. eu am primit deja 🙂

Reclame

Recenzie Cele nouă vieți ale lui Christopher Chant

Bună tuturor!
Până să ajung la carte,trebuie să fac o remarcă în privința copertei. 🙂 E minunată,deși nu e ceva colorat,epatant,extraordinar mi-a plăcut, simplă și grațioasă, iar pisica super frumoasă.

Și acum…cartea!
Până să parcurg această cărticică am mai citit de autoare doar Castelul mișcător a lui Howl,dar deși a avut momente alambicate,mi-am plăcut.Acum, de această dată totul e mai decantat,mai aranjat, oarecum…De plăcut, mă repet, mi-a plăcut și încă chiar mult.Ceva fresh, revigorant, care îți aduce zâmbetul de crocodil pe buze (mai jos),
Imagini pentru zâmbet de crocodil
te relaxează,te ține în priză,te încântă cu o poveste destul de originală,cu un personaj principal foarte caustic,enervant,egoist și cam egocentric,bine…și copil.
Acesta este sus numitul Christopher Chant,care reprezintă singură legătură între doi părinți puși mereu pe ceartă,care comunică prin servitori și bilețele ca doi copii de grădiniță certați.Ambii sunt vrăjitori,dar nu din soiul cel mai bun.Acest inconvienient nu impiedică talentul precoce a lui Chris,care de mica avea obiceiul să viziteze în vis niște lumi bizare,cu oameni suspecți,dar care se purtau drăguț cu el.Află povestea acelor locuri,doar atunci când leagă prietenie de Tacroy,omul unchiului său carismatic și adorat Ralph.
Dar,așa cum m-am obișnuit parțial,Diana W. Jones ține încontinuare cu aparența în opoziție cu esență.Nici măcar Christopher Chant nu este copilul bun ce pare,greșește,este ipocrit,insolent și pe scurt foarte antipatic.A că se dovedește până la urmă nu atât de prost și rău e partea a două,dar încă nu l-am iertat pentru prostia și egoismul său.
Trebuie remarcate unele personaje,mult mai interesante decât Chris,cum ar fi chiar ”Tata ”,un lefter mustăcios și bineintenționat,”Mama” o superficială putred de bogată,unchiul Ralph,un manipulator perfid,dar mai ales domnul Pawson,un grăsan destul de agreabil,deși Christopher nu-l suportă cel puțin la început, zeița întrupată Asthet,o copilă haituită până la urmă și nimeni altul decât singurul om bun deși rău,Tacroy,care !!!!SPOILER MARE !!!! îi scapă pielea ipocritului de Christopher.Desigur,vor apărea și alții,care mai de care mai plecat din Seria Unsprezece(aflați în carte desprea ea) și însăși Seria/Lumea Unsprezece.

Punându-le cap la cap,iese o carte frumoasă, de Paște pe care o recomand tuturor copiilor,despre prietenia zbuciumată,dar adevărată dintre doi copii,certurile dintre părinți care lovesc copii,cum nimeni nu-i bun sau rău,ci undeva la mijloc,cum oamenii se pot folosi de tine zâmbindu-ți,cum minciuna pentru unii e ceva demn etc.

Exceptându-l pe protagonist,am adorat cărțulia asta.Are suspans(am citit-o 260 de pagini ieri și am termina-o azi în aprox. juma de oră,314 pagini în total),un cadru frumos,personaje interesante și pe deasupra o lume destul de creativă.

Nota 10 🙂

Primăvară fericită și ”nebunatică”!

Bună tuturor!

O PRIMĂVA FRUMOASĂ ȘI BOOKAHOLICĂ DORESC!

A venit Primvăra și pe blog-ul meu!Ce-i drept cu o oarecare întârziere,dar sper că veți trece cu vederea acest detaliu ținând cont că vă spun că nu-mi văd capul de treabă și aproape că nici că a contat că deja a venit Luna Renașterii(Primăvara)
Plus,ca să mă iertați că de abia acum m-am trezit i-am schimbat așa hainuța blogulețului meu.Sper că este pe placul vostru.

Și eiii bine…cum vi se pare noul design?

Recenzie Luka și focul vieții

Bună!Toate bune și frumoase în privința cărții,aceasta este continuarea oarecum la cartea scrisă de celebrul scriitor Salman Rushdie întitulată Harun și marea de povețti pe care nu am citit-o,dar doresc tare să o fac.

Luka si focul vietii

This cover is stunning.O copertă atât de abstractă și totuși clară n-am mai văzut.

Dubios cuvânt e dubios,dar nu pot nega cu o nerușinare ce-mi stă în fire,că volumul de față este cel mai ciudat basm modern pentru multă vreme de acum încolo(for me-pentru bine).Știu că în general fantasy-ul urban e cam poveste modernă,dar Luka și focul vieții e chiar un basm,un basm mare,frumos și pentru copii care au uitat că au ajuns adulți printr-o eroare a Râului Timpului ( 🙂 )
Da,chiar așa.Luka este un puști curios,stângaci,care iubește poveștile și joacă jocuri video.Tocmai asta e detaliul care pe mine m-a iritat.Acțiunea se desfășoară pe nivele,Luka avansând în acest mod.Nivelul 1,2 până la ?
Recomand acest basm actualizat copiilor actuali,care vor prețui cărți de genul Karazan,Luka și focul vieții sau Erebos în cazul unor adolescenți,dat fiind că toate conbină fantasy-ul/mistery-ul cu tehnologia.Nu putem să trecem cu vederea  acest lucru,dar eu am iubit și voi iubi o poveste clasică de genul 1001 nopți sau Povești de pe Tigru și Eufrat oricât de bătrână aș fi,dar mi-au plăcut și acestea prin simplul fapt că combină într-un mod armonios două lucruri care par fără legătură.
Unele detalii din carte mi s-au părut ciudate rău,îndeosebi Tatanonimul,o creatură care e mai bizară ca însăși universul lui S.R.Doamne,ce mi-a mai plăcut cartea asta!E atât de bizară încât n-am putut să n-o ador.
Dacă sunteți fani spoilere uitați in cele ce urmează câteva mici.
Pe parcurs întâlnim o Insultana pe nume Soraya care are un obicei foarte polticos împreună cu al său popor,suntem martori la o confruntare între zeloși și șobolani,cunoaștea două păsări foarte fricoase,înțelepte și fricoase,ne jucăm de-a v-ați ascunselea cu niște zeități absolut sărite de pe fix și astfel aflăm că suntem cei mai mari nebuni de pe Pământ că citim cartea asta.
O recomand?Da.Lectură plăcută căci se merită!
Nota mea:
Z
E
C
E
!
!
!

 

Efecte secundare in tratamentul devorataniei hiperfile bookaholice

Salut!Mi-a trecut prin cap să scriu un articol tipic în care să aduc în discuție pentru a infinita oară anomaliile prezente la un om care fără să vrea suferă de pe urma unei boli incurabile și…cel mai trist este că el este fericit până când într-o zi bună moare.Dar!Nu vă îngrijorați,daca suferiți de acestă cruntă maladie să știți că deși este netratabilă veți muri fericiți.
Eu una mă bucur de boala asta cât mai pot chiar dacă realizez că mă aduce la sapă de lemn și-mi provoacă alte afecțiuni cât se poate de stânjenitoare și pe lângă asta păreri,opinii din partea unora nu tocmai galante sunt foarte bucuroasă că sufăr de ea.

Probleme tipice sunt:
1.Cumpărare excesivă (și uneori infecțioasă)de cărți.Știm cu toții că D.H.B. inplică achiziționarea unui număr colosal de cărți.Foarte mulți nu înțeleg că suntem bolnavi de D.H.B. și ne critică fără oprire că de ce ”naiba” cumpărăm atât de multe cărți pe care !culmea! nici că le citim.Dar un bolnav adevărat știm ce ar răspunde:Dacă brusc cărțile nu s-ar mai comercializa,vreți să mor?Mai bine cumpăr să am de rezervă.
Imagini pentru bookaholici
2.Niciodată nu știe ce carte să mai citească că nu are nimic care să-i fie pe plac:chiar dacă are 500 de volume tot nu e mulțumit și obligatoriu va cumpara altele.Uneori are prea multe cărți bune și nu se îndură să facă discriminări între volume așa că mai cumpără câteva ca să schimbe atmosfera în bibliotecă.
3.Plânge că se termină o carte,deși are volumele următoare:recunosc  că e ceva deplasat,dar când vorbim de bolnavi e greu să crezi că au o fărâmă de normal.Un D.H.B. plange la final că se poate să se fi implicat în carte foarte mult sau poate că la final a murit cineva drag lui și ar fi vrut să nu ajungă la final ca să nu sufere.E greu de bănuit ce trăiește bolnavul.
4.Face crize de nervi dacă nu are volumul următor sau nu și-l poate cumpăra:nu mi se aplică,dar cred că sunt și eu tristă dacă nu am volumul următor dintr-o serie de suflet.
5.Obsedat de semne de carte cool,citate,chestii cu cărți,iar visul cel mai mare e să locuiască într-o bibliotecă:cu toții am vrea asta,nu?

Imagini pentru bookaholici
5.Probleme de vedere:la mine este clar că da,am probleme de vedere:acum nu știu dacă faptul că sunt bolnavă de D.H.B. mi-a agravat vederea sau problema de vedere are cauză citirea,dar cert e că e o problemuță rezultată oarecum din D.H.B.
6.Poziție a spatelui nepotrivită:la unii se aplică,la alții nu
7.Visează personaje preferate:e normal că dacă te gândești numai la ei să-i și visezi.
8.Postează pe rețelele de socializare citate din cărți cu și despre cărți:mi se aplică.E imposibil să nu împărtășesc cu alții boala mea.
9.Orice obiect=posibil semn de carte:la mine nu e,dar am auzit că unii bolnavi folosesc orice pe post de semn de carte.
10.Mirositul paginilor și sau atingerea lor:Oooooh da,la mine este.Nu pot trăi fără parfumul suav al cărților și fără atingerea catifetată a paginilor.
11.Inspecția unui volum când vine comanda:după ce că aștepți cu disperare să vină odată coletul ală,dacă mai vine și deteriorat și prețioasele mele sunt rănite pilaf fac din curier.

Cred ca asta e tot,mai mult ca sigur că am omis o grămadă.Voi ce efecte secundare aveți de pe urma D.H.B.-ului?Imagine similară

La mulți ani plini cu bucurii,sănătate,cărți și tot ce vă doriți!

LA MULȚI ANI,BOOKAHOLICI!NUMAI DE BINE ÎN 2018 DIN PARTEA MEA.CITIȚI CA NIMENI ALȚII,PREȚURILE BUNE SĂ VĂ IASĂ ÎN CALE,REDUCERI PESTE REDUCERI,MULTĂ LECTURĂ,SĂNĂTATE,BUCURII,ETC.

În astă primă zi din 2018,că nici nu-mi vine a crede că a trecut minunatul 2017 care pentru mine a fost extrem de frumos,dar și cu bune și cu rele.Dar față de alți ani a fost minunat și sper cu toată ființa mea cititoare și dornică de aventură în lumea de netăgăduit a cărților că anul acest în care ne-am înfipt ghearele va fi de neuitat.
După o petrecere cuminte în familie de vreo 5-6 ore am reușit și eu să mă trezesc cu gândul de a vă ura La mulți ani frumoși!

Și cum tradiția spune că ce faci în prima zi din an o să faci tot anul m-am gândit să scriu acest articol în care vă voi povesti câteva obiceiuri pe care eu,una le aplic de Revelion.

1.Peștele
Peștișorul nu a lipsit de la masa mea de anul acesta.Conform tradiției,trebuie să fii ușor ca el că să poți străbate lumea cărților 🙂
2.Să trec de 12
Parcă nu are farmec Revelionul dacă nu reziști măcar până la 12 jumate.Indiferent cât de obosită oi fi tot trebuie să mă distrez puțin până la această oră.
3.Să citesc în prima zi din an(+alte activități pe care vreau să le fac și să excelez)
Părcă nu are farmec ziua asta dacă nu citesc.Nu contează dacă citesc din Istorie Medievala,Fantasy,Mistery,Grimdark,Geografia României sau mai învăț un cuvânt nou,important e că nu pierd timpul)
4.Tortul și șampania
Nu trebuie sp lipsească sub nicio formă.La ce gurmandă-s e și greu.
5.Muzica
Atmosferă e cuvântul cheie.
6.Fructele și legumele
Te fac să-ți revii după ce ai înfulecat oala cu sarmale,plus că o să fii fresh anul viitor.
7.Voia bună și cărțile
Ingrediente esențiale.Niciun an nu trebuie să treacă fără a te simți bine.Fără excese în afară de cele literare.

LA MULȚI ANI!

Recenzie Temnițele Întunericului-Cvartetul Karazan

TEMNITELE INTUNERICULUI CVARTETUL KARAZAN VOLUMUL 2Buna tuturor!Din pacate nu am intrat in posesia primului volum al seriei,dar asta nu m-a oprit sa-l toc marunt pe al doilea.Inca de la inceput am stiut ca va fi ceva usor de diferat,placut,cu suspans,un fantasy epic,o lectura pe care o recomand atat adultilor cat si copiilor tocmai pentru ca reprezinta un energizant,fara a te incarca cu aditivi,E-uri sau mai stiu eu ce.
Adam este un adolescent,cred ca mi-a scapat varsta,dar in fine,care se reintalneste cu cei 4 prieteni ai luat,gasca lui,fara de care,lumea ar fi la fel de trista si cruda ca in trecut,spre a o recupera din Karazan,un taram care e mult mai real decat pare,pe nastrusnica fiica a tatalui lui de suflet,Hannah,care plecase la randul ei pentru a o aduce inapoipe Tiger Lily,o pisicuta foarte speciala,de care mi-a placut enorm.Acum nu stiu daca fiindca e speciala sau pentru ca e din marea familie a animaalelor,a carei fana inraita sunt.Cred ca Tiger Lily este calauzitoarea celor 5 adolescenti pentru ca ea i-a ajutat de cate ori nu gaseau iesirea dintr-o situatie.
Am urat directoarea casei de copii unde statea Adam,un loc repugator din toate punctele de vedere,iar cand mai apare si Weevil,mai sa-mi dea lacrimile de parere de rau fata de pustiul nostru.
Prietenii lui sunt frumosi,unii practici,altii musculosi,unii de o frumusete izbitoare,altii plangaciosi,uituci,unii hotarati,unii milosi,dar toti curajosi.Sirul de evenimente prin care trec ii determina sa devina de nedespartit,ajutati de alti cativa vechi prieteni trec cu greu prin lumea Karazanului.Dar oare va fi de ajuns pentru a-si indeplini misiunea?Sau or sfarsi in temnitele crudului rege pana Printul Pierdut,Zefirul va veni?
Va las sa afli.Se citeste usor,e o lectura cursiva,spontana si uneori tragicomedie.Una peste alta o recomand cu nota 9/10.

Recenzia Wycca si oul magic

Ann Downer - Wycca si oul magic - Craciun fericit!Merry Christmas!Joveux Noel!Feliz Navidad!Buon Natale!
Va doresc sarbatori fericite si pline de carti 🙂
Astfel revin cu o carticica care o recomand tuturor copiilor,caci spune o poveste aventuroasa despre cum visele devin realitate mai mult sau mai putin,dar devin realitate.Nu va povestesc subiectul cartii,caci cred ca il gasiti mai peste tot,mai greu gasiti o parere exacta deoarece nu prea vrea nimeni sa spuna ca acest micut si dragalas volum nu este o prostie.Uneori cumpar ceva si fiindca vreau sa vad daca lipsa de recenzii denota ca acea carte este de slaba calitate.
N-o sa va mint!Nu este ceva extraordinar de complex,dar are o nota de asa optimism,de copilaresc,trairi personale,fantasy epic cu dragoni,vrajitori,demoni,cu personaje pe placul cititorului,cu posibilitatea de a te transforma in bine si atat de multe lucruri frumoase,tipice si frumoase.
O recomand pentru ca invata orice copil despre bunatate,perseverenta si optimism.O recomand pentru ca mi-a placut,nu m-a obosit,m-a refacut asa incet,mi-a adus zambetul pe buze si mi-a ocupat mintea si emotiile intr-un mod inteligent.

RECENZIE DE SUFLET:Eragon de Christopher Paolini

Eragon_book_coverInainte de a va antrena in lectura acestei recenzii va previn cu subiect si predicat ca o sa fie o tornada de cuvinte,care in disperarea in cauza vor cadea pe unde le e dat sa cada,fara a se gandi macar o clipa ce prost loc au ales sa cada.

Eragon mi-a cazut in maini dupa o lupta eroica cu preturile.Am vazut-o acum 3 ani pe undeva,dar nu era in stoc,dupa jumate de an sau mai bine am reusit sa o cumpar la un pret cam piperat,dar daca privesc in urma zic ca m-a lasat cu o bomba de cristale de gheata,care ce sa vezi?nu se mai topesc.Impovarandu-mi inima si asa grea.Stiu ca merit omorata pentru sacrilegiul de a nu fi citit cartea asta 2 ani de zile,dar n-am avut parca curajul sa ma apuc de ea,fiindca simteam ca-mi va placea.Si acum parca imi vine sa plag cu lacrimi de dragon ca s-a terminat.De aceea are ocupat un loc foarte special in sufletul meu.Nu stiu daca pana acum v-am spus,dar pentru a ajunge o carte la rang de cinstire eterna trebuie sa aiba o emotie ca plumbul si un suspans atat de continua incat sa-mi vina sa uit de treburile mele multe si sa o termin.Iar de ceea ce am vrut sa scap,n-am scapat.Am evitat cartea aceasta aproape 2 ani,2 ani!(Am cumparat-o de Craciun in 2015),dar sub o rafuiala cu al meu sine am decis sa scap de cicalelile lui si sa ma apuc de ea,caci mi-a mancat sufletul si viata ca n-am pic de rusine de am abandonat cartea 2 ani.
Acum regret.Stiu ca poate n-ar trebui,dar regret.Am vrut sa-mi prelungesc beatitudinea,dar parca nu te lasa.Iti suna un ceas in cap si-ti zice:TERMINA-MA!Termina-ma!Ca daca nu te omor!(Bine,fara ultima parte 🙂  )Vrei sa aflii si nu te lasi.Daca Eragon duce o cursa contra-cronometru in drum spre muntii Beor atunci tu duci o cursa aidoma cu cartea insasi.Daca goana lui Eragon se termina la un moment dat,a ta nu pana din necazul tau in nefericirea ta o termini.SI apoi dai cu plangul,nu fiindca neaparat ar fi fost trista,ci pentru ca a fost prea buna.Mult prea pe sufletul tau.
Mi-a placut Eragon,poate parea pentru unii fals,pentru altii patetic,prea timid sau increzut,dar cred ca mai presus de toate e un adolescent de 15 ani care intr-o zi descopera un ou de dragon,care duce la moartea familiei sale si brusc descopera ca nu e doar un adolescent obisnuit ci un om de la care toti cer cate ceva,dar el unul singur impreuna cu draga mea fiinta care restabileste respectul speciilor si de care m-am indragostit,pentru ca este mult mai misterios si afectiv conturata in raport cu specia sa.Am adorat-o.Pasajele ei deborta noblete,iar legatura metafizica este un prilej prin care descoperim cum sunt ele,bune sau rele,decise sau nu, ranite sau obosite sau confuze.
Este asa cum a spus la un moment dat un personaj,o putere individuala,de care depind toti,caci decizia de a adera la unii ii infuenteaza pe toti.
Brom este un personaj fata de care am simtit respect,scepticism si afectiuni,urmand sa si plang pe parcurs.Adevaratul talent al autorului se vede si aici,a reusit sa-l schiteze si pe Brom asa cum am fi dorit,cu detalii.Fiecare personaj oricat de indepartat ar fi de poveste la un moment dat este povestit,nimic nu e lasat in voia sortii,iar daca e lasat,atunci e un scop bine definit:eternul si totusi efemerul suspans.

Oare nu pentru asta traim noi cititorii?Oare nu pentru momentele acelea ce sfideaza legile timpului si ne induc in coma cititului?Atunci pentru ce altceva?

Am trait o perioada extraordinar de complexa cu Eragon.A fost un cadou de Craciun minunat.O recomand cu varf si indesat,sau mai bine o pastrez pentru mine.Cine ma poate obliga sa o dau si altcuiva?!De ce sa mai povestesc cum o poveste m-a purtat in lumea basmelor,dar totusi mult mai mult de atat?!Cred ca e suficient sa spun ca e un safir nepretuit,ce cloceste emotii indescriptibile daca te stii o persoana sensibila,dar si copilaroasa.Daca nu te stii,nu TE TE-AI REGASIT niciodata ai face bine sa nu citesti Eragon.Daca in schimb stii ca in adancul sufletului tau esti ca Eragon,ai fost un iubitor de poveste,un timid cu sperante si multa nesiguranta,care ar fi vrut o fiinta exact ca Saphira,dragonul-parinte al lui Eragon,atunci volumul acesta e exact cum ar trebuie.Reda trairile unui adolescent cu doza aceea de umor si omor care te-a facut sa iubesti sau doar sa citesti fantasy,in context fantastic desigur are loc povestea.
Nu reprezinta o lectura seaca deloc,dar fiecare bate campii in felul sau.
Pofta buna!
Si cu lacrimi in ochi,imi rezerv cartea asta mie si sufletului meu in primul rand.

Recenzie Poarta corbului de Antony Horowitz

Poarta corbului. Puterea celor 5 - Anthony HorowitzDescriere:

De partea cealalta pandeste intunericul… El a stiut mereu ca e diferit. La inceput au fost visurile. Apoi au inceput mortile. Dupa ce are probleme cu politia, Matt Freeman este trimis sa locuiasca cu o familie in Yorkshire. Dar nu trece mult timp si simturile lui ii spun ca ceva nu e in regula cu cel care avea grija de el. Ceva nu era in regula cu intreaga asezare. Apoi Matt afla despre Cei Batrani si incepe sa inteleaga cat este de diferit. Dar nimeni nu-l crede, nimeni nu poate sa-l ajute.  Nu exista dovezi. Nu exista logica. Exista doar poarta!

Părerea mea:
Am cumpărat această carte dat fiind că am prins un preț superb.N-am știut mai nimic despre ea și nu mi-a făcut o părere prea bună,deoarece autorul este creeatorul celebrei serii Alex Rider,care mi s-a părut o serie superficială,neatrăgându-mă deloc.Dar descrierea cărții era un model de luat în seamă în materie de așa da sinopsis-uri.M-a atras pe loc,chiar și numai pentru a vedea dacă descrierea e cea mai mare minciună sau nu.
Încă de la început,cartea asta e plină groaznic de clișee.Adolescent orfan,dat în grija unei rude care îl urăște și din păcate nu are altă soartă decât aceea de a ajunge un infractor.Ceea ce și pățește.
!Spoilere!Apar vrăjitoare,puteri supranaturale,un sătuc ciudat și altele.ATmosfera e identică cu Twin Peaks,The sacrifice,Ora vrăjitoarele și încă o carte a cărui nume nu-l mai țin minte.În ciuda acestui fapt,acțiunea nu m-a impiedicat să trăiesc  totul din plin,să mă tem pentru Matt,deși știam că va fi Happy End și sugestiv,să o mănânc.
Mi-a plăcut mult în ciuda tuturor clișeelor.Vă rog să nu mă înțelegeți greșit,cartea are și originalitatea,dar povestea în sine e cam prea exploatată.

Nota mea:9/10(cu indulgeță)